Tulburări de somn

Produse Somn – adjuvante naturale cu ingrediente atent selecționate și certificate

Somnul este un proces biologic esențial pentru refacerea organismului și menținerea sănătății fizice și psihice. Un somn odihnitor contribuie la funcționarea normală a creierului, la reglarea metabolismului, la susținerea sistemului imunitar și la menținerea echilibrului emoțional. Atunci când durata, calitatea, continuitatea sau ritmul somnului sunt afectate, pot apărea consecințe asupra stării generale de sănătate și a performanței în activitățile zilnice.

Tulburările de somn includ insomnia, apneea în somn, hipersomnia, tulburările de ritm circadian și anumite manifestări care apar în timpul somnului, iar simptomele pot varia de la dificultăți de adormire și treziri frecvente până la somnolență excesivă, sforăit sau comportamente neobișnuite în timpul nopții. Identificarea cauzelor, respectarea unui program regulat și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot contribui la îmbunătățirea calității somnului, iar anumite plante, vitamine și minerale pot completa îngrijirea generală, fără a înlocui tratamentul medical.

Ce este somnul?

Somnul reprezintă o stare fiziologică necesară organismului, caracterizată prin reducerea temporară a nivelului de conștiență și a activității voluntare. În timpul lui au loc numeroase procese importante: refacerea țesuturilor, consolidarea memoriei, reglarea secreției hormonale, funcționarea sistemului imunitar, reglarea metabolismului și recuperarea fizică și psihică. Somnul este reglat prin interacțiunea a două mecanisme principale: ritmul circadian (ceasul biologic intern, care coordonează alternanța dintre somn și veghe în raport cu ciclul zi-noapte; lumina este unul dintre principalii factori care îl influențează) și presiunea homeostatică a somnului (care crește treptat cu timpul petrecut treaz și scade în timpul somnului); împreună ele contribuie la apariția senzației de somnolență. Somnul este alcătuit din cicluri care includ stadii NREM și REM, fiecare cu caracteristici fiziologice distincte. O noapte cu somn insuficient nu indică automat o tulburare de somn: problemele devin relevante din punct de vedere medical atunci când sunt persistente, recurente sau afectează activitățile zilnice. Tulburările de somn pot apărea la orice vârstă și pot avea cauze diferite, de la obiceiuri de viață și stres până la afecțiuni respiratorii, neurologice sau metabolice. Principalele tipuri sunt:

insomnia — dificultăți de adormire, de menținere a somnului sau trezire prea devreme, în ciuda unor condiții adecvate pentru odihnă; poate determina oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare în timpul zilei, iar insomnia cronică presupune, în general, simptome prezente de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de minimum trei luni, asociate cu afectarea funcționării zilnice;
apneea obstructivă în somn — căile respiratorii superioare se îngustează sau se blochează repetat în timpul somnului, ceea ce poate determina pauze respiratorii, fragmentarea somnului și scăderea temporară a oxigenului din sânge; se manifestă prin sforăit puternic, pauze respiratorii observate de altă persoană, treziri cu senzație de sufocare, somnolență în timpul zilei, cefalee matinală și dificultăți de concentrare, necesită evaluare medicală și poate avea implicații cardiovasculare și metabolice;
hipersomnia — somnolență excesivă în timpul zilei, chiar și atunci când persoana consideră că a dormit suficient, care poate influența activitățile profesionale, concentrarea și siguranța în timpul conducerii autovehiculelor;
narcolepsia — afecțiune neurologică asociată cu tulburări ale reglării somnului și stării de veghe, manifestată prin somnolență excesivă și episoade de adormire dificil de controlat, uneori cu cataplexie (pierdere bruscă a tonusului muscular, declanșată de emoții); diagnosticul necesită evaluare într-un centru specializat în medicina somnului;
tulburările de ritm circadian — ritmul biologic intern nu este sincronizat cu programul de somn dorit sau cu cerințele sociale (munca în schimburi, călătoriile între fusuri orare, întârzierea sau avansarea persistentă a orei de adormire), cu dificultăți de adormire la orele obișnuite sau somnolență în momente nepotrivite;
sindromul picioarelor neliniștite — nevoia dificil de controlat de a mișca picioarele, însoțită frecvent de senzații neplăcute, care apar sau se accentuează în repaus, în special seara și noaptea, și se ameliorează temporar prin mișcare; îngreunează adormirea și poate fi asociat, în anumite cazuri, cu deficitul de fier;
parasomniile — comportamente sau experiențe neobișnuite care apar în timpul somnului, la adormire sau la trezire: somnambulism, terori nocturne, coșmaruri recurente, vorbit în somn, tulburarea de comportament în somnul REM; unele sunt mai frecvente la copii, iar altele necesită evaluare neurologică, în special dacă apar la vârsta adultă.

Diagnosticul este stabilit de medic pe baza simptomelor, a istoricului medical și a obiceiurilor legate de somn, iar stabilirea cauzei este importantă pentru alegerea abordării terapeutice. Medicul poate solicita informații despre ora obișnuită de culcare și trezire, durata somnului, trezirile nocturne, somnolența din timpul zilei, sforăit și pauze respiratorii, consumul de cofeină și alcool, medicamentele administrate și afecțiunile asociate. În funcție de situație, pot fi recomandate: jurnalul de somn (orele de culcare, trezire și alte informații relevante, înregistrate pe mai multe zile), evaluarea stilului de viață și a medicației, actigrafia (un dispozitiv care monitorizează mișcarea și poate contribui la estimarea tiparelor de somn-veghe), polisomnografia (înregistrează parametri fiziologici în timpul somnului și poate fi indicată în anumite tulburări respiratorii, de mișcare sau comportamentale), testul de latență multiplă a somnului (utilizat în evaluarea unor tulburări cu somnolență excesivă, precum narcolepsia) și analize de sânge, recomandate țintit (de exemplu pentru statusul fierului sau funcția tiroidiană, când simptomele sugerează o cauză asociată). Nu toate tulburările de somn necesită polisomnografie.

Ce poate favoriza apariția tulburărilor de somn?

Tulburările de somn pot avea cauze multiple, iar uneori mai mulți factori contribuie simultan la apariția lor. Numeroși factori pot influența calitatea și durata somnului, printre care:

stresul psihologic și anxietatea, care pot menține un nivel crescut de vigilență și pot îngreuna adormirea, și depresia, asociată cu modificări ale duratei și calității somnului;
programul neregulat de somn, schimbările de fus orar sau munca în ture, care pot influența sincronizarea ritmului circadian;
expunerea la lumină seara și utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare;
consumul de cofeină (poate întârzia adormirea și reduce durata somnului) și de alcool (poate fragmenta somnul, chiar dacă inițial produce somnolență);
lipsa activității fizice;
afecțiunile medicale sau psihice — afecțiunile respiratorii (pot contribui la apneea în somn), durerea cronică (poate provoca treziri repetate) și afecțiunile neurologice (pot modifica reglarea somnului);
administrarea anumitor medicamente, care pot influența somnul sau vigilența;
un mediu de dormit zgomotos, prea luminos sau inconfortabil.

Simptomele principale

Manifestările depind de afecțiunea prezentă. Nocturne: dificultăți de adormire, treziri frecvente, trezire prea devreme, fără posibilitatea de a readormi, sforăit puternic, pauze respiratorii, mișcări repetitive ale membrelor, coșmaruri recurente și comportamente neobișnuite în timpul somnului. În timpul zilei: somn neodihnitor, somnolență excesivă, oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, iritabilitate, probleme de memorie, reducerea vigilenței și scăderea performanței fizice și intelectuale. Prezența acestor simptome nu permite stabilirea unui diagnostic fără evaluare medicală.

Oboseala și somnolența nu sunt același lucru: oboseala descrie o senzație de epuizare fizică sau mintală, în timp ce somnolența reprezintă tendința de a adormi, iar diferența poate ajuta medicul să identifice posibilele cauze. Somnul participă la consolidarea informațiilor și la funcționarea normală a proceselor cognitive, iar când durata sau calitatea lui este afectată pot apărea dificultăți de atenție, de memorie de lucru și de învățare; dacă problemele cognitive persistă, trebuie evaluate și alte cauze. Relația cu starea emoțională este bidirecțională: stresul poate perturba somnul, iar somnul insuficient poate reduce capacitatea de gestionare a stresului; anxietatea se poate asocia cu dificultăți de adormire, treziri nocturne și îngrijorări legate de faptul că nu vei reuși să adormi, care accentuează dificultățile; depresia poate fi asociată atât cu insomnia (treziri matinale, somn fragmentat), cât și cu somnul excesiv, dar tulburările de somn nu indică automat depresie. Somnul insuficient și anumite tulburări, în special apneea obstructivă, sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut (modificări ale tensiunii arteriale și alte efecte fiziologice), iar somnul influențează procesele implicate în reglarea apetitului, utilizarea energiei și metabolismul glucozei — privarea de somn poate modifica temporar sensibilitatea la insulină, iar apneea este frecvent asociată cu obezitatea și cu anumite tulburări metabolice. La copii, tulburările de somn se pot manifesta prin dificultăți de adormire, treziri nocturne, sforăit, somnambulism, terori nocturne, somnolență, iritabilitate și dificultăți de atenție, iar sforăitul frecvent, pauzele respiratorii sau problemele persistente de somn necesită evaluare pediatrică. La vârstnici, structura și distribuția somnului se pot modifica (trezire mai devreme, somn mai fragmentat), dar insomnia persistentă și somnolența excesivă nu sunt consecințe inevitabile ale îmbătrânirii — afecțiunile cronice, medicamentele și modificările ritmului circadian pot contribui la simptome. Lipsa unui somn odihnitor pe termen lung poate determina oboseală cronică, scăderea capacității de concentrare și memorare, reducerea performanței profesionale sau școlare, creșterea riscului de accidente, modificări ale dispoziției și agravarea unor afecțiuni cronice existente.

Ce poate susține organismul în cazul tulburărilor de somn?

Un somn odihnitor este influențat de numeroși factori, inclusiv de respectarea unui program regulat, gestionarea stresului, activitatea fizică și alimentația. Somnul este influențat de mecanisme neurologice, hormonale și comportamentale complexe: anumite substanțe sunt implicate direct în reglarea ritmului somn-veghe, în timp ce unele extracte vegetale sunt utilizate tradițional pentru relaxare și favorizarea somnului. În completarea măsurilor de igienă a somnului, anumite vitamine, minerale și compuși bioactivi pot contribui la funcționarea normală a sistemului nervos și la menținerea unui ritm fiziologic al somnului; este important să diferențiem efectele susținute de mențiuni de sănătate autorizate de utilizările tradiționale și de rezultatele preliminare ale studiilor clinice. Suplimentele alimentare pot completa alimentația și un stil de viață sănătos, dar nu tratează tulburările de somn, nu reprezintă tratamente pentru apneea în somn, narcolepsie sau alte tulburări medicale specifice și nu înlocuiesc tratamentul sau recomandările medicului.

Melatonina este un hormon produs în mod natural de organism, implicat în reglarea ritmului circadian; secreția ei este influențată de alternanța lumină-întuneric. Contribuie la reducerea timpului necesar pentru a adormi, efectul benefic obținându-se în condițiile unui aport de cel puțin 1 mg de melatonină înainte de culcare, și poate contribui la ameliorarea senzației subiective de decalaj orar, în condițiile prevăzute de mențiunea autorizată. Administrarea se adaptează situației individuale, deoarece melatonina nu este un tratament universal pentru toate tulburările de somn.
Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, la funcția psihologică normală, la reducerea oboselii și extenuării și la funcționarea normală a mușchilor și este implicat în transmiterea semnalelor nervoase; deși a fost investigat în studii privind somnul, dovezile nu sunt suficiente pentru a recomanda suplimentarea cu magneziu ca tratament general pentru insomnie sau alte tulburări de somn.
Ashwagandha (Withania somnifera, extract standardizat KSM-66®) este o plantă utilizată tradițional în medicina ayurvedică și frecvent în suplimente destinate perioadelor de stres și solicitare psihică, factori care pot influența calitatea somnului; unele studii clinice au investigat efectele anumitor extracte standardizate asupra stresului perceput și somnului, dar dovezile prezintă limitări. Poate interacționa cu medicamentele, poate influența funcția tiroidiană, a fost asociată rar cu afectare hepatică și nu este recomandată în sarcină.
5-HTP (5-hidroxitriptofanul) este un compus obținut din semințele plantei Griffonia simplicifolia, utilizat frecvent în suplimente destinate susținerii echilibrului emoțional și a stării de bine; nu se asociază cu antidepresive sau cu alte tratamente care influențează serotonina fără acordul medicului.
Vitaminele B1, B6 și B12 contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, la funcția psihologică normală și la metabolismul energetic. Vitamina B6 participă la sinteza unor neurotransmițători, dar suplimentarea nu are eficiență demonstrată în tratarea tulburărilor de somn la persoanele fără deficit, iar dozele mari pe termen lung pot provoca neuropatie periferică; deficitul de B12 poate determina manifestări neurologice și oboseală, dar suplimentarea nu este un tratament demonstrat pentru tulburările de somn în absența unui deficit.
Zincul contribuie la funcția cognitivă normală, la funcționarea normală a sistemului imunitar și la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.
Valeriana (Valeriana officinalis) este utilizată în preparate destinate relaxării și somnului; rădăcina conține compuși precum acizii valerenici, iar anumite preparate au utilizări recunoscute în monografiile europene pentru ameliorarea tulburărilor ușoare de somn. Eficiența diferă în funcție de extract și de modul de preparare, iar asocierea cu medicamente sedative necesită precauție.
Roinița (Melissa officinalis) conține compuși vegetali precum acidul rozmarinic și este utilizată tradițional pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres și pentru favorizarea somnului; dovezile clinice privind eficiența diferitelor preparate sunt limitate.
Passiflora (Passiflora incarnata) conține flavonoide și alți compuși bioactivi și este utilizată tradițional pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres și pentru favorizarea somnului; unele studii au investigat efectele asupra calității somnului, dar dovezile nu sunt suficiente pentru recomandarea ei ca tratament al insomniei cronice.
Hameiul (Humulus lupulus) conține substanțe amare și flavonoide și este utilizat tradițional pentru ameliorarea simptomelor ușoare de stres și pentru favorizarea somnului, inclusiv în combinație cu alte extracte vegetale; preparatele pot avea efecte sedative, iar administrarea împreună cu alte substanțe care provoacă somnolență necesită precauție.
Lavanda (Lavandula angustifolia) conține compuși aromatici precum linaloolul și acetatul de linalil; unele preparate standardizate au fost investigate pentru posibile efecte asupra simptomelor de anxietate și a calității somnului, dar rezultatele nu pot fi generalizate tuturor produselor, iar uleiurile esențiale nu se administrează intern fără indicații și formulări adecvate.
L-teanina este un aminoacid prezent în mod natural în frunzele de ceai verde (Camellia sinensis), investigat pentru posibile efecte asupra relaxării, atenției și calității somnului; studiile clinice sunt limitate, iar ea nu are o mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană pentru tratarea tulburărilor de somn.
Fierul contribuie la transportul normal al oxigenului în organism și la reducerea oboselii și extenuării; statusul fierului este relevant în special în evaluarea sindromului picioarelor neliniștite, iar suplimentarea se face pe baza evaluării medicale și a analizelor, deoarece excesul de fier poate fi dăunător.

Prevenție, alimentație și stil de viață

Menținerea unui somn sănătos presupune respectarea ritmului biologic, adoptarea unor obiceiuri adecvate și identificarea eventualelor afecțiuni care influențează odihna; recomandările generale pot contribui la îmbunătățirea rutinei, dar nu înlocuiesc tratamentul specific al tulburărilor de somn. Nu toate tulburările de somn pot fi prevenite, dar anumite obiceiuri contribuie la menținerea unui program sănătos: ore regulate de culcare și trezire, expunerea la lumină naturală în timpul zilei, activitate fizică regulată, limitarea cofeinei în a doua parte a zilei, evitarea alcoolului ca metodă de inducere a somnului, reducerea expunerii la lumină intensă seara, un mediu confortabil pentru odihnă, o rutină relaxantă înainte de culcare, solicitarea evaluării pentru sforăit puternic sau pauze respiratorii și discutarea cu medicul dacă simptomele persistă.

Un program relativ constant de culcare și trezire (trezirea aproximativ la aceeași oră, chiar și în weekend, fără modificări frecvente ale orei de culcare, adaptat necesarului individual de somn) contribuie la sincronizarea ritmului circadian; regularitatea este importantă, dar nu trebuie să transforme ora de culcare într-o sursă suplimentară de stres. Lumina naturală în prima parte a zilei (de exemplu prin plimbări în aer liber) ajută la sincronizarea ritmului somn-veghe, iar reducerea luminii intense seara facilitează pregătirea organismului pentru somn. Un dormitor confortabil contribuie la îmbunătățirea somnului: o temperatură potrivită preferințelor individuale (nu există o temperatură universală ideală), reducerea zgomotelor, limitarea luminii în timpul nopții, o saltea și o pernă confortabile și aerisirea corespunzătoare. Mișcarea regulată contribuie la sănătatea cardiovasculară, la reglarea dispoziției și la un somn sănătos: pentru majoritatea adulților sunt recomandate minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (mers, înot, ciclism, yoga, exerciții de mobilitate, antrenamente de forță adaptate), iar dacă antrenamentele intense seara îți îngreunează adormirea, poți modifica intervalul în care le practici. Cofeina (din cafea, ceai, băuturi energizante, unele produse alimentare sau suplimente) poate întârzia apariția somnolenței, efectele pot persista mai multe ore, iar sensibilitatea diferă de la o persoană la alta. Alcoolul poate provoca inițial somnolență, dar fragmentează somnul, modifică structura lui și poate agrava anumite tulburări respiratorii din timpul somnului, deci nu este o metodă recomandată pentru inducerea somnului.

O alimentație echilibrată contribuie la un somn de calitate și la funcționarea normală a organismului, dar nu există un aliment care să trateze toate tulburările de somn. Se recomandă consumul regulat de legume și fructe, cereale integrale, surse de proteine de calitate, alimente bogate în magneziu și în vitamine din complexul B, hidratare corespunzătoare pe parcursul zilei și servirea cinei cu 2-3 ore înainte de culcare. Mesele foarte abundente sau consumate imediat înainte de culcare pot provoca disconfort digestiv: sunt utile ore de masă relativ regulate, evitarea meselor copioase seara târziu, limitarea alimentelor care provoacă reflux sau disconfort, limitarea cofeinei, a alcoolului și a băuturilor energizante în a doua parte a zilei și evitarea consumului excesiv de lichide chiar înainte de culcare, dacă provoacă treziri frecvente. Exercițiile de relaxare pot contribui la reducerea tensiunii asociate perioadelor solicitante: respirația lentă (într-un ritm confortabil, fără forțare), relaxarea musculară progresivă (contractarea ușoară și relaxarea succesivă a unor grupe musculare), mindfulness (orientarea atenției către experiența prezentă) și activitățile liniștitoare (citit, muzică ambientală) — tehnici utile, dar care nu tratează apneea în somn sau alte tulburări medicale specifice.

În insomnia cronică, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) reprezintă intervenția de primă linie recomandată de ghidurile clinice; ea include strategii care urmăresc modificarea comportamentelor și a mecanismelor care întrețin insomnia (controlul stimulilor, ajustarea timpului petrecut în pat, intervenții cognitive, tehnici de relaxare, educație privind somnul), iar simpla respectare a regulilor de igienă a somnului nu este, de una singură, un tratament suficient. Apneea obstructivă în somn necesită evaluare medicală și tratament adaptat severității — terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP), dispozitive orale specifice, gestionarea greutății corporale, dacă este relevantă, modificarea poziției de somn sau alte intervenții — iar suplimentele alimentare și plantele pentru relaxare nu tratează obstrucția căilor respiratorii. În sindromul picioarelor neliniștite, tratamentul depinde de severitatea simptomelor și de factorii asociați: medicul poate recomanda evaluarea feritinei și a altor indicatori ai statusului fierului, corectarea unui deficit și, în formele persistente, tratamente medicamentoase specifice; fierul nu se administrează fără evaluare medicală. Tratamentul tulburărilor de somn depinde de cauză și poate include îmbunătățirea igienei somnului, un program regulat de culcare și trezire, tehnici de relaxare, psihoterapie, atunci când este necesară, și tratament medicamentos recomandat de medic, în anumite situații — abordarea este individualizată.

Când este necesar consultul medical?

Consultă medicul dacă problemele de somn persistă, afectează funcționarea zilnică sau sunt însoțite de alte simptome. Evaluarea este importantă mai ales dacă:

ai dificultăți de somn de mai multe ori pe săptămână, care persistă mai multe săptămâni;
te simți somnolent în mod excesiv în timpul zilei sau ai dificultăți importante de concentrare;
sforăi puternic și sunt observate pauze respiratorii, sau te trezești frecvent cu senzație de sufocare;
ai episoade de adormire involuntară;
apar mișcări sau comportamente nocturne care pot provoca accidentări;
simți nevoia intensă de a mișca picioarele seara;
problemele de somn sunt asociate cu anxietate, depresie sau alte afecțiuni sau afectează memoria, concentrarea ori dispoziția.

Somnolența severă poate afecta capacitatea de a conduce în siguranță: evită conducerea autovehiculelor dacă există riscul să adormi la volan și solicită evaluare medicală. Dacă apar dificultăți severe de respirație, confuzie acută sau alte simptome grave, solicită asistență medicală de urgență (112).

Întrebări frecvente

De câte ore de somn are nevoie un adult?
Majoritatea adulților au nevoie de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, inclusiv persoanele în vârstă, însă necesarul individual poate varia în funcție de vârstă, stil de viață și particularitățile fiecărei persoane. Calitatea și regularitatea somnului sunt, de asemenea, importante: dacă te simți constant obosit sau somnolent în timpul zilei, chiar și după un număr suficient de ore de somn, poate fi necesară evaluarea medicală.

De ce dorm suficient, dar mă trezesc obosit?
Senzația de oboseală după somn poate fi asociată cu fragmentarea somnului, apneea obstructivă, un program neregulat, anumite medicamente sau alte afecțiuni. Durata somnului nu reflectă întotdeauna calitatea acestuia; dacă problema persistă, este recomandată evaluarea medicală.

Poate utilizarea telefonului înainte de culcare să afecteze somnul?
Da. Telefoanele, tabletele și calculatoarele pot influența somnul prin lumina emisă, care poate întârzia instalarea somnului și poate reduce calitatea lui, dar și prin conținutul care menține vigilența. Pentru o rutină mai relaxantă: redu utilizarea ecranelor înainte de culcare, evită activitățile profesionale solicitante seara târziu, limitează notificările care pot întrerupe somnul și preferă activități liniștitoare; impactul diferă în funcție de intensitatea luminii, durata utilizării și tipul activității.

Ajută sau încurcă somnul din timpul zilei?
Somnul scurt din timpul zilei poate fi util pentru unele persoane. Totuși, perioadele lungi de somn sau cele prea apropiate de ora de culcare pot reduce presiunea homeostatică a somnului și pot îngreuna adormirea seara; dacă ai dificultăți nocturne, poate fi util să discuți cu medicul despre ajustarea somnului diurn.

Ce produse Alevia pot completa alimentația și stilul de viață pentru susținerea unui somn odihnitor?
Pentru susținerea unui somn odihnitor și a funcționării normale a sistemului nervos, Alevia oferă produse cu melatonină, extracte vegetale utilizate tradițional pentru favorizarea somnului sau nutrienți implicați în funcționarea normală a sistemului nervos, care nu înlocuiesc măsurile de igienă a somnului sau tratamentul medical. Pot fi utilizate: Melatonină 5 mg, cu melatonină; Detenso Somn, o formulă destinată susținerii somnului; Magneziu Bisglicinat Somn, care combină magneziul cu melatonină, roiniță și hamei; Magneziu Bisglicinat, cu magneziu și vitamina B6; Ashwagandha KSM-66®, cu extract standardizat de Withania somnifera; 5-HTP Plus, cu 5-HTP; Complex B Forte, cu vitamine din grupul B; și, ca opțiune complementară, Zinc Optim, cu zinc, în funcție de necesitățile individuale și de recomandarea specialistului. Toate pot face parte dintr-un stil de viață echilibrat.

Suplimentele nu tratează apneea în somn, narcolepsia sau alte tulburări medicale specifice, iar în cazul simptomelor persistente diagnosticul și tratamentul trebuie stabilite de medic. Melatonina și extractele vegetale pot avea contraindicații sau interacțiuni medicamentoase: produsele cu melatonină și cu hamei pot provoca somnolență (nu se folosesc înainte de condus), nu se administrează la copii, în sarcină sau în alăptare fără acordul medicului și se asociază cu atenție cu alte sedative; Ashwagandha nu este recomandată în sarcină și poate influența tiroida și ficatul; 5-HTP Plus nu se asociază cu antidepresive fără acordul medicului; Melatonină 5 mg conține o doză mai mare decât cea de 1 mg a mențiunii autorizate. Dozele mari de vitamina B6 pe termen lung pot provoca neuropatie periferică, iar zincul se suplimentează doar în funcție de necesarul individual.

Pot suplimentele alimentare înlocui tratamentul pentru tulburările de somn?
Suplimentele alimentare pot completa aportul de vitamine, minerale și compuși bioactivi utilizați frecvent pentru susținerea funcționării normale a sistemului nervos și a unui ritm fiziologic al somnului, ca parte a unei abordări complexe atunci când sunt utilizate corespunzător, dar nu înlocuiesc o alimentație echilibrată, un stil de viață sănătos, măsurile de igienă a somnului sau tratamentul prescris de medic atunci când este necesar.

Bibliografie

https://www.nhs.uk/conditions/insomnia/
https://www.nhlbi.nih.gov/health/sleep-deprivation
https://www.ninds.nih.gov/health-information/public-education/brain-basics/brain-basics-understanding-sleep
https://www.acponline.org/acp-newsroom/acp-recommends-cognitive-behavioral-therapy-as-initial-treatment-for-chronic-insomnia

Înapoi