Tot ce trebuie să știi despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este o afecțiune silențioasă, dar extrem de periculoasă, care poate afecta grav sănătatea pe termen lung. Deși mulți dintre noi nu sunt conștienți de prezența acesteia până când nu apar complicații, hipertensiunea poate duce la probleme serioase precum accidente vasculare cerebrale, insuficiență renală sau atacuri de cord.

Ce este hipertensiunea arterială (tensiunea arterială mare) și cum îmi afectează sănătatea? 

Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică în care presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali este constant ridicată. Această presiune este determinată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima și de rezistența opusă de artere.  Forța sau presiunea este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) și exprimată prin două valori: tensiunea arterială sistolică (presiunea exercitată când inima pompează sânge) și tensiunea arterială diastolică (presiunea din artere în repaus, între bătăile inimii). Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt sub 120/80 mmHg. Hipertensiunea este diagnosticată atunci când aceste valori depășesc 140/90 mmHg în mod constant.

Hipertensiunea este deseori lipsită de simptome evidente, iar mulți oameni nu știu că o au până când nu provoacă probleme grave de sănătate. De aceea, este supranumită „ucigașul tăcut”.

Atunci când tensiunea arterială este constant ridicată, aceasta forțează inima să muncească mai mult pentru a pompa sânge, ceea ce poate duce la îngroșarea pereților inimii (hipertrofie ventriculară stângă) și, în cele din urmă, la insuficiență cardiacă. Apoi, supuse unei presiuni mari pe termen lung, arterele devin rigide, îngustate sau pot dezvolta depozite de grăsime pe interior, crescând riscul de ateroscleroză. Acest lucru afectează fluxul sanguin și poate provoca evenimente majore, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Hipertensiunea contribuie, de asemenea, la deteriorarea rinichilor, prin afectarea vaselor de sânge mici care le alimentează, ceea ce poate duce la insuficiență renală cronică. În cazul creierului, hipertensiunea poate slăbi pereții vaselor de sânge, crescând riscul de hemoragie cerebrală sau demență vasculară. În plus, poate afecta ochii, provocând retinopatie hipertensivă, care poate duce la pierderea vederii.

Deși hipertensiunea nu poate fi complet vindecată în majoritatea cazurilor, aceasta poate fi controlată eficient. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este crucială pentru a identifica la timp orice variație și pentru a adapta tratamentul.

Ce simptome are hipertensiunea arterială? Este întotdeauna evidentă?

Hipertensiunea arterială este cunoscută drept „ucigașul tăcut” întrucât, în cele mai multe cazuri, nu provoacă simptome evidente, mai ales în stadiile incipiente. Această lipsă de manifestări clare face ca multe persoane să nu știe că au hipertensiune până când nu apar complicații grave, cum ar fi un infarct, un accident vascular cerebral sau insuficiența renală.

Simptome comune care pot apărea în cazurile severe de hipertensiune:

• Dureri de cap persistente – sunt mai frecvente dimineața, în zona frunții sau cefei și pot fi asociate cu tensiuni extrem de ridicate.

• Amețeli sau vertij – senzația de pierdere a echilibrului sau de „cap ușor” poate apărea din cauza afectării fluxului sanguin către creier.
• Vedere încețoșată – hipertensiunea poate afecta vasele de sânge din ochi, provocând retinopatie hipertensivă, care poate duce la probleme de vedere.
• Sângerări nazale – deși rare, acestea pot apărea în cazurile în care tensiunea arterială crește brusc la valori extreme.
• Dificultăți de respirație – tensiunea arterială ridicată poate împovăra inima, ceea ce poate cauza acumularea de lichid în plămâni.
• Oboseală excesivă sau confuzie – în cazurile mai avansate, hipertensiunea poate afecta circulația cerebrală, provocând tulburări cognitive sau lipsă de energie.
• Durere toracică sau palpitații – aceste simptome sunt semne de alarmă, mai ales dacă sunt asociate cu afecțiuni cardiovasculare.

În cele mai multe cazuri, hipertensiunea arterială este asimptomatică, ceea ce înseamnă că o persoană poate trăi ani de zile cu tensiune arterială ridicată fără să resimtă simptome. Această caracteristică o face extrem de periculoasă, deoarece în acest timp ea poate afecta vasele de sânge, inima, rinichii și alte organe vitale.

De asemenea, simptomele menționate apar, de regulă, doar în stadii avansate sau în situații de urgență hipertensivă, când valorile tensiunii arteriale depășesc cu mult limitele normale (de exemplu, peste 180/120 mmHg). Aceste episoade necesită asistență medicală de urgență.

Tipuri de hipertensiune arterială: care sunt diferențele?

Hipertensiunea arterială se clasifică în funcție de cauza sa principală, de contextul în care apare și de factorii care contribuie la creșterea tensiunii arteriale. Diferențierea este importantă pentru diagnosticarea corectă și tratament adecvat.

Hipertensiunea arterială primară. Este cel mai frecvent tip de hipertensiune, reprezentând aproximativ 90-95% din cazuri. Deși nu are o cauză clară, se știe că este influențată de factori genetici, stil de viață și mediu, precum alimentația bogată în sare, stresul cronic și lipsa activității fizice. De obicei, se dezvoltă treptat de-a lungul anilor și este mai frecventă la persoanele adulte, dar poate apărea și la tineri, în funcție de predispoziția genetică și de alți factori. Deși este adesea asimptomatică, ea poate cauza complicații grave dacă nu este tratată, inclusiv boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, insuficiență renală sau afectarea ochilor (retinopatie hipertensivă). Diagnosticarea acestei forme de hipertensiune necesită măsurători regulate ale tensiunii arteriale, iar managementul său presupune schimbări în stilul de viață, precum și medicație.

Hipertensiunea arterială secundară. Este cauzată de o afecțiune sau un factor identificabil, este mai rară, dar poate fi mai severă, iar tratamentul său depinde în mod direct de identificarea și gestionarea cauzei subiacente. Printre cele mai comune cauze se numără afecțiunile renale, care pot afecta capacitatea rinichilor de a regla tensiunea arterială. Tulburările hormonale, pot duce la creșterea tensiunii arteriale prin modificări ale echilibrului hormonal. Alte cauze includ apneea obstructivă de somn, care interferează cu fluxul normal de oxigen în timpul nopții și utilizarea anumitor medicamente, precum contraceptivele orale, antiinflamatoarele nesteroidiene sau decongestionantele. În unele cazuri, hipertensiunea secundară poate fi declanșată de consumul excesiv de alcool sau de substanțe precum cocaina. Această formă de hipertensiune are adesea o evoluție rapidă și mai puțin controlabilă, fiind și mai rezistentă la tratamentele convenționale. În mod frecvent, este descoperită atunci când un pacient nu răspunde la terapia standard sau când simptomele asociate indică o problemă de sănătate subiacentă. 

Hipertensiunea sistolică izolată. Este caracterizată prin creșterea valorii tensiunii arteriale sistolice (valoarea superioară) peste 140 mmHg, în timp ce tensiunea diastolică (valoarea inferioară) rămâne sub 90 mmHg. Este mai frecventă la persoanele vârstnice, fiind asociată cu pierderea elasticității arterelor mari, cum ar fi aorta, pe măsură ce acestea îmbătrânesc. Deși poate apărea și la tineri, hipertensiunea sistolică izolată este considerată un factor de risc semnificativ pentru evenimente cardiovasculare. Poate fi influențată de factori precum sedentarismul, dieta bogată în sare, fumatul sau anumite afecțiuni, inclusiv hipertiroidismul sau boli renale. Deoarece este adesea asimptomatică, diagnosticarea se face prin măsurători regulate ale tensiunii arteriale. 

Hipertensiunea mascată. Este o formă de hipertensiune arterială în care valorile tensiunii arteriale sunt normale în timpul măsurătorilor efectuate la cabinetul medicului, dar crescute în afara acestuia, în contextul activităților zilnice. Este inversul „hipertensiunii de halat alb”, unde tensiunea arterială crește doar în mediul clinic. Această afecțiune este dificil de detectat, deoarece pacientul pare să aibă o tensiune normală, dar în realitate, sistemul cardiovascular este expus la un risc crescut. Cauzele pot include factori de stres, consum excesiv de alcool, fumat, obezitate sau lipsa activității fizice. De asemenea, poate fi influențată de sensibilitatea la sare sau de condiții medicale subiacente, precum diabetul sau boala renală.

Hipertensiunea „de halat alb”. Se manifestă prin tensiune arterială crescută în timpul măsurătorilor efectuate într-un cabinet medical sau într-un context clinic, dar revine la valori normale în afara acestuia. Numele provine de la asocierea acestui fenomen cu prezența medicilor sau a personalului medical în halate albe, care poate induce stres sau anxietate pacientului. Nu este considerată o afecțiune cronică în sine, ci mai degrabă o reacție temporară. Totuși, ea poate semnala un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială susținută în viitor. De asemenea, astfel de persoane pot avea un risc cardiovascular mai mare comparativ cu cele care au valori constant normale ale tensiunii. Diagnosticul se face prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore sau prin măsurători repetate acasă. În multe cazuri, nu este necesar un tratament medicamentos imediat, dar este esențial ca pacienții să fie monitorizați periodic. 

Criza hipertensivă. Este o urgență medicală caracterizată printr-o creștere bruscă și severă a tensiunii arteriale, de obicei depășind valorile de 180/120 mmHg. Aceasta poate provoca daune rapide și grave organelor vitale, cum ar fi creierul, inima, rinichii sau ochii și necesită tratament medical imediat. Există două tipuri de crize hipertensive. Prima este criza hipertensivă urgentă, în care tensiunea arterială este extrem de ridicată, dar nu există semne evidente de daune organice. Chiar și așa, tensiunea trebuie scăzută rapid sub supraveghere medicală pentru a preveni complicațiile. A doua formă este criza hipertensivă cu urgență, în care, pe lângă valorile ridicate ale tensiunii arteriale, există deja leziuni ale organeloe, cum ar fi insuficiența renală, edem pulmonar, accident vascular cerebral sau infarct miocardic. Acesta este un caz grav care necesită intervenție de urgență pentru a preveni deteriorările ireversibile. Criza hipertensivă poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv nerespectarea tratamentului pentru hipertensiune, consumul excesiv de sare, alcool sau droguri, stresul intens sau prezența altor afecțiuni. 

Care sunt factorii de risc și cauzele hipertensiunii arteriale? 

În general, hipertensiunea poate fi cauzată de factori genetici, stilul de viață și anumite condiții medicale preexistente.

Factorii genetici și istoricul familial. Persoanele care au un istoric familial de hipertensiune arterială sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune. Predispoziția genetică poate influența modul în care organismul reglează tensiunea arterială, inclusiv sensibilitatea vaselor de sânge și capacitatea rinichilor de a elimina sarea. De asemenea, vârsta poate juca un rol important, hipertensiunea fiind mai frecventă pe măsură ce persoanele îmbătrânesc, din cauza pierderii elasticității vaselor de sânge și a schimbărilor în echilibrul fluidelor corpului.

Stilul de viață nesănătos. Sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de sare, alcool sau cafea, lipsa de activitate fizică și alimentația nesănătoasă sunt factori majori în dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Excesul de sodiu în alimentație poate crește reținerea de apă în organism, ceea ce duce la creșterea volumului de sânge și la creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, consumul prea mare de alcool și fumatul pot deteriora vasele de sânge.

Afecțiuni medicale preexistente. Printre acestea se numără bolile de rinichi, diabetul, apneea în somn, hiperaldosteronismul și anumite tulburări hormonale. De asemenea, colesterolul ridicat și bolile cardiovasculare preexistente sunt factori de risc importanți. Aceste afecțiuni pot influența sistemul vascular și mecanismele de reglare a tensiunii arteriale.

Stresul și alte factori psihologici. Depresia sau anxietatea pot determina organismul să producă cantități mari de hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul, care cresc tensiunea arterială prin constricția vaselor de sânge. În plus, obiceiurile de viață asociate cu stresul, precum consumul de alimente nesănătoase și lipsa de somn, pot agrava situația.

Alți factori de risc. Aceștia includ: sexul (bărbații au un risc mai mare până la vârsta de 55 de ani, iar femeile devin mai vulnerabile după menopauză), fumatul (care contribuie la îngustarea vaselor de sânge și scăderea circulației sanguine) și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi contraceptivele orale sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care pot crește riscul de hipertensiune.

Cine sunt cei mai expuși riscului de hipertensiune arterială? Grupe de vârstă și factori demografici. 

Hipertensiunea arterială poate afecta orice persoană, însă există anumite grupuri de vârstă și specificități demografice sunt mai expuse riscului de a dezvolta această afecțiune.

Vârsta. Este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește semnificativ. La tineri, hipertensiunea este mai rară și, de obicei, este asociată cu afecțiuni secundare (precum problemele renale sau hormonale), însă începând cu vârsta de 40-45 de ani, tensiunea arterială începe să crească în mod natural din cauza îmbătrânirii vaselor de sânge și a schimbărilor în metabolism. După 60 de ani, aproape 70% din persoanele vârstnice pot suferi de hipertensiune arterială. De asemenea, vârsta mai înaintată este asociată cu hipertensiunea sistolică izolată.

Hormoni și sex. Bărbații au, în general, un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune în comparație cu femeile, în special înainte de vârsta de 55 de ani. După această vârstă, femeile devin mai susceptibile la hipertensiune, în parte datorită scăderii nivelurilor de estrogen care protejează sistemul cardiovascular. Aceasta poate duce la o creștere a tensiunii arteriale în perioada postmenopauzală. De asemenea, hormonii pot influența modul în care organismul reglează volumul de sânge și funcția vasculară, iar modificările hormonale la femei (în special în timpul sarcinii sau în cazul utilizării contraceptivelor hormonale) pot crește riscul de hipertensiune. 

Etnie și rasă. Persoanele de origine africană sau afro-americană sunt mai predispuse la hipertensiune comparativ cu alte grupuri etnice. Acestea dezvoltă hipertensiune mai devreme în viață și au un risc mai mare. Se consideră că acest risc crescut este legat de factori genetici, dar și de condițiile socio-economice și stilul de viață. De asemenea, persoanele de origine latino-americană și asiatice pot prezenta, de asemenea, riscuri mai mari în funcție de stilul lor de viață, dar aceste riscuri nu sunt la fel de pronunțate ca în cazul afro-americanilor.

Factori socio-economici. Persoanele care trăiesc în condiții de sărăcie sau în zonele urbane supraaglomerate sunt adesea mai expuse riscului de hipertensiune arterială. Aceasta se datorează unui stil de viață mai puțin sănătos, accesului limitat la îngrijire medicală, alimentației mai sărace și unui nivel mai mare de stres. În plus, persoanele cu niveluri educaționale scăzute și cu statut socio-economic mai mic pot fi mai susceptibile să adopte obiceiuri nesănătoase, precum consumul excesiv de sare, alcool, lipsa de exerciții fizice și fumatul, factori care contribuie la apariția hipertensiunii.

Obezitatea și stilul de viață. Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mult mai mare de a dezvolta hipertensiune, iar acest risc este mai ridicat în rândul bărbaților tineri și al femeilor de vârstă mijlocie. Excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra inimii și vaselor de sânge, contribuind la creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, un stil de viață sedentar și o alimentație nesănătoasă, bogată în sare, grăsimi și zahăr, sunt factori care influențează direct riscul de hipertensiune.

Afecțiuni medicale. Persoanele care suferă de diabet, colesterol ridicat, boli renale cronice sau apnee în somn sunt mai susceptibile să dezvolte hipertensiune arterială. Acestea pot afecta modul în care sângele circulă prin corp sau pot duce la acumularea de substanțe toxice care contribuie la creșterea tensiunii arteriale.

Care sunt remediile pentru hipertensiunea arterială? Opțiuni terapeutice și abordări integrate.

Tratamentul hipertensiunii arteriale presupune o abordare integrată care include atât schimbări ale stilului de viață, cât și tratamente medicamentoase, în funcție de severitatea afecțiunii.

Modificarea stilului de viață. Schimbările de stil de viață sunt esențiale pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale, având un impact semnificativ asupra reducerii tensiunii. 

• Adoptarea unei alimentații sănătoase – dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandată pentru pacienții cu hipertensiune. Aceasta include un aport crescut de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi, precum și reducerea consumului de sare și grăsimi saturate. 
• Controlul greutății corporale – pierderea în greutate poate duce la scăderea semnificativă a tensiunii arteriale, chiar și cu 5-10% din greutatea corporală.
• Exerciții fizice regulate – mersul pe jos, alergarea, înotul sau ciclismul ajută la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și contribuie la scăderea tensiunii arteriale. Este recomandat ca adulții să practice cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată pe săptămână.
• Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat – sunt pași importanți pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.
• Gestionarea stresului – practicile de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, respirația profundă și tehnici de gestionare a stresului, pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Tratament medicamentos. Există mai multe clase de medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, fiecare având un rol specific în reducerea tensiunii. 

• Diuretice – ajută la eliminarea excesului de apă și sare din organism, reducând volumul de sânge și, implicit, tensiunea arterială. 
• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – blochează o substanță chimică numită angiotensină II, care determină îngustarea vaselor de sânge. Astfel, ajută la dilatarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale. 
• Blocante ale receptorilor angiotensinei II – blochează efectul angiotensinei II, dar acționează la nivelul receptorilor specifici, având mai puține efecte secundare. 
• Beta-blocante – reduc ritmul cardiac și dilată vasele de sânge, ceea ce ajută la reducerea tensiunii arteriale. 
• Blocante ale canalelor de calciu – previn pătrunderea calciului în celulele musculare ale vaselor de sânge și ale inimii, ceea ce ajută la relaxarea și dilatarea vaselor.
• Alte medicamente – alfa-blocante, inhibitori ai reninei sau agenți vasodilatatori.

Abordări integrative. Pot include:

• Suplimente alimentare – extractele de usturoi, coenzima Q10, magneziu și omega-3 (din ulei de pește sau alge), au fost asociate cu scăderea tensiunii arteriale. 
• Medicina tradițională și fitoterapia – plante medicinale, precum hibiscusul, anghinarea, floarea-pasiunii și rădăcina de valeriană, au demonstrat efecte benefice asupra reducerii tensiunii arteriale. Pot fi utilizate sub formă de ceaiuri sau suplimente.
• Acupunctura și masajul – pot ajuta la reducerea stresului și la scăderea tensiunii arteriale.

Ce alimente sunt recomandate în caz de hipertensiune arterială? Ce să mănânci și ce să eviți?

Consumul unor alimente benefice pentru sănătatea cardiovasculară poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale și la prevenirea complicațiilor asociate. Pe de altă parte, unele alimente pot crește tensiunea arterială și ar trebui evitate. 

Alimente recomandate în caz de hipertensiune arterială:

Fructe și legume. Sunt esențiale într-o dietă pentru hipertensiune, fiind bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. În special, alimentele bogate în potasiu, magneziu și calciu pot ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Potasiul ajută la neutralizarea efectelor sodiului și sprijină funcția vasculară. 

• Banane – sunt o sursă excelentă de potasiu, un mineral care ajută la dilatarea vaselor de sânge.

• Spanac și frunze de varză – sunt bogate în magneziu și potasiu.
• Sfeclă roșie – conține nitrați naturali care pot ajuta la dilatarea vaselor de sânge.
• Mere, portocale, pere, pepene verde, kiwi și fructe de pădure (afine, zmeură, mure) – sunt excelente pentru sănătatea vasculară, datorită conținutului lor de vitamine și antioxidanți.
• Tomate și ardei – sunt bogate în licopen, un antioxidant care poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

Cereale integrale. Sunt o sursă importantă de fibre și minerale esențiale, care ajută la menținerea unui nivel sănătos al tensiunii arteriale. Înlocuirea cerealelor rafinate cu variante integrale ajută la scăderea riscului de hipertensiune. Ovăzul, quinoa, orezul brun, secara, grâul integral și cuscusul integral sunt bogate în fibre, care contribuie la controlul nivelurilor de colesterol și ajută la menținerea unei tensiuni arteriale stabile.

Pește gras. Somonul, sardinele, macroul și heringul sunt o sursă excelentă de acizi grași omega-3. Aceste grăsimi esențiale au efecte antiinflamatorii și pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale. În plus, omega-3 ajută la reducerea riscurilor de formare a cheagurilor de sânge și contribuie la reducerea inflamației arteriale.

Nuci și semințe. Sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine și fibre. Consumul de nuci, migdale, semințe de chia, semințe de in și semințe de dovleac poate sprijini sănătatea inimii, datorită conținutului lor de magneziu, potasiu și acizi grași nesaturați.

Iaurt și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Iaurtul, brânza de vaci sau laptele degresat, sunt surse importante de calciu. Acestea contribuie la relaxarea vaselor de sânge, ajutând la menținerea unei tensiuni normale. Se recomandă produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi pentru a evita aportul excesiv de grăsimi saturate.

Uleiuri sănătoase. Uleiul de măsline extravirgin sau uleiul de avocado sunt surse excelente de grăsimi mononesaturate, care contribuie la reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției vaselor de sânge.

Ceai verde. Este cunoscut pentru efectele sale antioxidante și antiinflamatorii. Conținutul de flavonoide din ceaiul verde poate ajuta la dilatarea vaselor de sânge și îmbunătățirea circulației, reducând astfel tensiunea arterială.

Alimente de evitat în caz de hipertensiune arterială:

Sare și alimente sărate. Consumul excesiv de sodiu determină retenția de apă și crește volumul de sânge, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Este recomandat să se evite alimentele procesate, conservele, mezelurile și alte alimente sărate, precum și să se limiteze cantitatea de sare adăugată în prepararea mâncărurilor.

Alimente bogate în grăsimi saturate și trans. Aceste tipuri de grăsimi se găsesc în alimentele procesate, fast food, carne grasă, produse de patiserie și margarină și contribuie la creșterea nivelului de colesterol rău (LDL) și la reducerea colesterolului bun (HDL), ceea ce afectează negativ sănătatea cardiovasculară.

Băuturi alcoolice în exces. Se recomandă limitarea consumului de alcool sau renunțarea completă la alcool în cazul hipertensiunii arteriale. Dacă se consumă alcool, este important să se respecte recomandările pentru consumul moderat.

Zaharuri rafinate și carbohidrați simpli. Dulciurile, băuturile carbogazoase, prăjiturile și alimentele procesate cresc tensiunea arterială și contribuie la creșterea greutății corporale. Aceste alimente pot cauza, de asemenea, fluctuații ale nivelurilor de glicemie și insulină, care afectează sănătatea cardiovasculară.

Cafea și băuturi cu cofeină. Pot crește temporar tensiunea arterială. Dacă aveți hipertensiune, este recomandat să limitați consumul de băuturi cu cofeină, mai ales în cazul în care sunt consumate în cantități mari.

Cum poți preveni hipertensiunea arterială? Sfaturi practice pentru un stil de viață sănătos

Adoptă o dietă echilibrată și sănătoasă. Include în alimentație fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Limitează consumul de sare, înlocuiește alimentele procesate și bogate în grăsimi saturate cu opțiuni mai sănătoase, precum uleiuri vegetale, nuci și pește bogat în acizi grași omega-3. Consumă alimente bogate în potasiu, precum banane și cartofi, care ajută la reglarea tensiunii arteriale.

Fă mișcare regulat. Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, joggingul, înotul sau mersul cu bicicleta, ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și îmbunătățește circulația sanguină. Este recomandat să faci cel puțin 30 de minute de exerciții fizice pe zi. Exercițiile ajută la dilatarea vaselor de sânge și la reducerea tensiunii arteriale.

Menține o greutate sănătoasă. Supraponderabilitatea și obezitatea sunt factori majori de risc pentru hipertensiune. Pierderea a chiar și 5-10% din greutatea corporală poate contribui semnificativ la scăderea tensiunii arteriale. Asigură-te că dieta și exercițiile fizice sunt ajustate pentru a te ajuta să îți menții greutatea într-un interval sănătos.

Limitează consumul de alcool. Este recomandat să limitezi aportul de alcool la maximum două băuturi pe zi pentru bărbați și una pentru femei. Renunțarea completă la alcool este ideală dacă ai deja tensiune arterială mare.

Renunță la fumat. Fumatul contribuie la îngustarea vaselor de sânge și la creșterea presiunii arteriale. Dacă fumezi, renunțarea la fumat poate duce la o reducere semnificativă a riscului de hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare.

Gestionarea stresului. Încearcă să îți gestionezi stresul prin tehnici de relaxare, precum meditația, yoga, respirația profundă, precum și prin activități care îți aduc bucurie, cum ar fi cititul sau plimbările.

Monitorizează tensiunea arterială. Este important să îți măsori tensiunea arterială regulat, mai ales dacă ai factori de risc, cum ar fi un istoric familial de hipertensiune sau alte afecțiuni medicale. Monitorizarea constantă te ajută să detectezi orice schimbări și să intervii la timp, înainte de a ajunge la stadii avansate ale bolii.

Adaptează stilul de viață la vârstă și factori individuali. Odată cu vârsta, riscul de a dezvolta hipertensiune crește. De asemenea, femeile după menopauză și bărbații cu vârsta peste 50 de ani pot fi mai predispuși la hipertensiune. În aceste cazuri, consultă medicul pentru a ajusta dieta, exercițiile și monitorizarea tensiunii arteriale.

Care sunt complicațiile hipertensiunii arteriale netratate? Riscuri pe termen lung pentru sănătate. 

Netratată, hipertensiunea poate duce la o serie de complicații grave, cu riscuri semnificative pentru sănătatea pe termen lung. 

Afectarea inimii. Crește riscul de insuficiență cardiacă, infarct miocardic și boli coronariene. Poate duce la îngroșarea și rigidizarea arterelor (ateroscleroză), reducând astfel fluxul de sânge și oxigen către inimă. Acest lucru poate provoca angină (durere toracică) și, în cele din urmă, un infarct miocardic. De asemenea, hipertensiunea cronică poate duce la hipertrofia ventriculului stâng, o afecțiune în care mușchiul inimii devine mai gros, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.

Accidente vasculare cerebrale (AVC). Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale, fie ischemice (când sângele nu ajunge la o anumită parte a creierului), fie hemoragice (când un vas de sânge din creier se rupe). Tensiunea arterială mare poate duce la deteriorarea vaselor de sânge din creier, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge sau a rupturilor de vase. AVC-urile sunt printre cele mai grave complicații ale hipertensiunii, având potențialul de a lăsa sechele neurologice permanente.

Afectarea rinichilor (nefropatie hipertensivă). Hipertensiunea netratată poate dăuna vaselor de sânge mici din rinichi, afectând capacitatea acestora de a filtra sângele corespunzător. Acest lucru poate duce la insuficiență renală cronică, care, în cazuri grave, poate necesita dializă sau transplant renal. 

Afectarea ochilor (retinopatie hipertensivă). Presiunea arterială mare poate deteriora vasele de sânge din retină, ceea ce duce la probleme de vedere, inclusiv pierderea acesteia. Retinopatia hipertensivă poate progresa de la modificări ușoare ale vaselor de sânge la hemoragii retiniene severe, cu afectare permanentă.

Aneurisme. Hipertensiunea cronică slăbește pereții arteriali, ceea ce poate duce la formarea de anevrisme – dilatații anormale ale vaselor de sânge. Acestea pot apărea în diferite părți ale corpului, dar sunt cel mai periculos localizate în artere mari, cum ar fi aorta. Dacă un anevrism se rupe, poate provoca sângerări interne masive, care pot fi fatale.

Deteriorarea funcției cognitive. Presiunea arterială ridicată afectează fluxul sanguin către creier, ceea ce poate duce la pierderea funcțiilor cognitive, la scăderea memoriei și la dificultăți de concentrare, având un impact semnificativ asupra calității vieții.

Afectarea sistemului vascular. Hipertensiunea cronică duce la îngustarea și rigidizarea arterelor, crescând riscul de formare a cheagurilor și a plăcilor de aterom. Aceste modificări pot duce apoi la blocarea circulației și la scăderea fluxului de sânge către organe vitale, cum ar fi inima, creierul și rinichii, favorizând apariția altor boli cardiovasculare și metabolice.

Ce suplimente îți recomandăm ca parte a tratamentului pentru hipertensiune arterială?

Resveratrol Sincro este un supliment natural special formulat pentru susținerea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular. Acesta conține o combinație puternică de ingrediente cu efecte antioxidante și protectoare. Resveratrolul, un polifenol puternic, este cunoscut pentru efectele sale benefice asupra sănătății inimii, ajutând la protejarea vaselor de sânge, reducând inflamațiile și îmbunătățind circulația. Acesta susține de asemenea sănătatea cardiovasculară prin proprietățile sale antioxidante, care protejează celulele de daunele cauzate de radicalii liberi. Extractul de Ceai verde adaugă un plus de protecție datorită conținutului ridicat de polifenoli, inclusiv EGCG, antioxidant puternic care ajută la protejarea vaselor de sânge, îmbunătățirea fluxului sanguin și reducerea riscurilor de formare a cheagurilor. În plus, extractul de sâmburi de struguri sprijină sănătatea inimii prin acțiunea sa antioxidantă și ajută la întărirea vaselor de sânge.

Ulei de Somon Omega 3 sub formă de capsule moi este o sursă excelentă de acizi grași esențiali, proveniți din ulei de somon de înaltă calitate. Fiecare capsulă furnizează o cantitate optimă de EPA (acid eicosapentaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic), doi dintre cei mai importanți acizi grași omega 3. Aceștia acționează pentru scăderea nivelurilor de trigliceride și îmbunătățirea funcției vaselor de sânge. De asemenea, au un efect benefic asupra inflamațiilor din organism, contribuind la reducerea riscurilor asociate cu afecțiunile inflamatorii cronice. Pe lângă beneficiile pentru sistemul cardiovascular, Omega 3 joacă și un rol important în susținerea funcțiilor cerebrale și îmbunătățirea concentrării și memoriei. 

Magne 5 este o opțiune avansată și eficientă pentru a susține nivelurile optime de magneziu în organism. Combină cinci forme sinergice de magneziu pentru a oferi o absorbție optimă și efecte benefice complete, având impact pozitiv asupra sănătății cardiovasculare, nervoase, osoase și musculare. Bisglicinatul de magneziu este o formă foarte bine tolerată de magneziu, fiind ușor absorbită și eficientă în sprijinul relaxării musculare și al reducerii stresului. Aquamin®, o sursă marină naturală de magneziu, ajută la menținerea sănătății oaselor și a articulațiilor, contribuind la echilibrul mineral al organismului. Malatul de magneziu sprijină nivelurile de energie și combate oboseala. Tauratul de magneziu se distinge prin proprietățile sale de sprijinire a funcției cardiovasculare și a sănătății sistemului nervos, iar citratul de magneziu ajută la reducerea crampelor și la susținerea funcției musculare și nervoase. 

Coenzima Q10 Intensiv, cu o doză concentrată de 200 mg per capsulă, este un supliment ideal pentru persoanele cu risc cardiovascular ridicat. Are o puritate de 99%, o biodisponibilitate ridicată și un efect terapeutic garantat datorită structurii sale bioidentice cu Coenzima Q10 produsă natural de organismul uman. Spre deosebire de Coenzima Q10 obținută prin sinteză chimică, formula Alevia nu conține cis-izomeri nocivi, ceea ce o face o opțiune mult mai sigură și eficientă pentru sănătate. Susține sănătatea sistemului cardiovascular prin protejarea inimii și prevenirea evenimentelor cardiace, având și un efect benefic asupra reducerii tensiunii arteriale. Contribuie activ la procesul de producere a energiei în mitocondrii, celulele fiind astfel capabile să stocheze energie sub formă de ATP (adenozin-trifosfat), esențială pentru buna funcționare a întregului organism. În plus, acționează ca un puternic antioxidant, protejând celulele de efectele nocive ale radicalilor liberi și prevenind astfel îmbătrânirea prematură. Suplimentul ajută la reducerea nivelurilor de colesterol „rău” (LDL), contribuind la menținerea unui profil lipidic sănătos. 

Ceai pentru Tensiune este un amestec natural, echilibrat și eficient, creat pentru susținerea sănătății cardiovasculare și gestionarea tensiunii arteriale. Frunzele și florile de păducel ajută la normalizarea tensiunii și îmbunătățirea circulației sanguine. Codițele de cireșe aduc un efect diuretic ușor, sprijinind eliminarea excesului de lichide din organism, în timp ce părțile aeriene de păpădie contribuie la detoxifierea organismului și susțin funcția hepatică, esențială pentru un sistem cardiovascular sănătos. Frunzele de anghinare și cele de afin completează formula ceaiului cu efecte antioxidante și protectoare pentru vasele de sânge. Talpa-gâștei adaugă un plus de eficiență în reducerea inflamațiilor și în sprijinul unui sistem circulator echilibrat.

Referințe:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/in-depth/high-blood-pressure/art-20046974 

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/diagnosis-treatment/drc-20373417 

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/high-blood-pressure-hypertension/natural-ways-to-lower-blood-pressure