Obezitatea: Ce este și cum îți afectează viața de zi cu zi?

Obezitatea nu este o alegere și nu este o simplă consecință a stilului de viață. Este o boală complexă, influențată de factori genetici, hormonali, psihologici și de mediu. Înțelegerea acestei realități este esențială pentru a aborda problema cu empatie, rigoare și soluții personalizate, care pun în prim-plan sănătatea, nu doar greutatea.

Obezitatea: Ce este? Definiție, Indicele de Masă Corporală (IMC) și cum îți afectează viața de zi cu zi?

Obezitatea este o afecțiune medicală cronică, recunoscută oficial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept o boală cu impact major asupra sănătății publice. Ea se caracterizează printr-o acumulare excesivă de grăsime corporală care poate afecta serios funcționarea organismului și crește riscul pentru o serie de boli cronice, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice și anumite tipuri de cancer.

Conform datelor OMS, obezitatea a atins proporții epidemice la nivel global. În prezent, peste 1 miliard de persoane la nivel mondial suferă de obezitate. Este o problemă de sănătate care afectează toate grupele de vârstă și toate regiunile lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare economică.

Pentru a evalua obezitatea, se utilizează un indicator simplu și practic: Indicele de Masă Corporală (IMC).

Acesta se calculează împărțind greutatea corporală (în kilograme) la pătratul înălțimii (în metri). În funcție de rezultat, clasificarea este următoarea:

• 5 – 24.9: greutate normală
• 25 – 29.9: supraponderalitate
• 30 – 34.9: obezitate grad I
• 35 – 39.9: obezitate grad II
• ≥ 40: obezitate morbidă (grad III)

IMC este însă un instrument orientativ și nu ia în calcul compoziția corporală sau distribuția grăsimii.

Pe plan fizic, obezitatea crește semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice. O persoană obeză este de cel puțin 2-3 ori mai predispusă la diabet de tip 2, dislipidemie, hipertensiune arterială, apnee de somn, osteoartrită sau steatoză hepatică. În plus, obezitatea suprasolicită articulațiile și coloana vertebrală, afectând mobilitatea și crescând riscul de dureri cronice.

Psihologic, efectele vizează stigmatizarea, scăderea stimei de sine, izolarea socială sau anxietatea legată de imaginea corporală, care pot avea consecințe serioase asupra echilibrului emoțional. În timp, pot duce la depresie, tulburări de comportament alimentar sau evitare socială.

În viața de zi cu zi, obezitatea limitează capacitatea de efort și poate transforma activități obișnuite – cum ar fi urcatul scărilor, mersul pe distanțe mai lungi sau somnul odihnitor – în provocări constante. De asemenea, poate influența negativ productivitatea, fertilitatea și chiar succesul în tratamentele medicale pentru alte afecțiuni.

Cauzele obezității: De ce te îngrași?

Obezitatea nu este niciodată rezultatul unui singur factor. De fapt, este o consecință a unei interacțiuni complexe între predispoziții genetice, obiceiuri alimentare, comportamente zilnice, mediu și, uneori, afecțiuni sau tratamente medicale.

Factori genetici. Numeroase studii au demonstrat că moștenirea genetică joacă un rol important în predispoziția spre obezitate. Genele pot influența:

• modul în care corpul stochează grăsimea
• cât de eficient este metabolismul
• senzația de foame și sațietate
• preferințele alimentare sau nivelul natural de energie și activitate fizică.

Factori de mediu. Trăim într-un mediu care favorizează în mod constant acumularea de kilograme:

• Accesul facil la alimente ultraprocesate, bogate în zahăr, grăsimi și sare
• Porțiile mari servite în restaurante și fast-food-uri
• Un stil de viață sedentar, în care munca la birou, deplasările cu mașina și timpul petrecut în fața ecranelor domină ziua
• Lipsa spațiilor pentru activitate fizică sau a timpului dedicat mișcării.

Aceste condiții transformă echilibrul energetic într-un dezechilibru constant: mai multe calorii intră decât ies, iar excesul se stochează sub formă de grăsime corporală.

Factori comportamentali și psihologici. Obiceiurile de zi cu zi contribuie major la instalarea obezității:

• Alimentația dezechilibrată, bogată în produse de tip fast-food, gustări frecvente și mese luate pe fugă
• Lipsa somnului, care poate deregla hormonii foamei și favoriza mâncatul excesiv
• Consumul emoțional, adică tendința de a mânca în exces pentru a face față stresului, anxietății, depresiei sau plictiselii
• Lipsa rutinei – mesele neregulate și dezorganizarea în stilul de viață pot influența negativ metabolismul.

Adiacent, contextul social și familial joacă și el un rol important: copiii care cresc în medii unde mâncarea nesănătoasă e normalizată și activitatea fizică este neglijată sunt mult mai predispuși să devină adulți cu probleme de greutate.

Afecțiuni și tratamente medicale. Există și cauze medicale ale obezității, mai puțin vizibile, dar deloc rare:

• Dezechilibre hormonale precum hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice (SOP) sau sindromul Cushing pot încetini metabolismul și favoriza creșterea în greutate
• Afecțiuni psihice (depresie, tulburări anxioase) pot conduce la sedentarism și mâncat compulsiv
• Medicamentele precum antidepresivele, corticosteroizii, unele antipsihotice sau tratamentele hormonale pot avea ca efect secundar creșterea în greutate.

Riscurile obezității: Cum îți impactează sănătatea?

Kilogramele în plus nu impactează doar aspectele vizibile, ci își pun amprenta profund asupra întregului organism, influențând multiple sisteme.

Boli cardiovasculare și hipertensiune arterială. Excesul de grăsime, mai ales la nivel abdominal, este direct legat de creșterea tensiunii arteriale și a colesterolului „rău” (LDL), favorizând astfel apariția bolilor de inimă, infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral.

Diabet de tip 2. Grăsimea corporală în exces contribuie la rezistența la insulină, ceea ce face ca glucoza să nu mai poată fi utilizată eficient de celule. Astfel, nivelul de zahăr din sânge crește, iar în timp apare diabetul zaharat de tip 2.

Boli ale ficatului și rinichilor. Steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras) este frecventă în rândul persoanelor obeze. În forme avansate, poate duce la inflamație cronică și chiar la ciroză. În același timp, obezitatea afectează și funcția renală, crescând riscul de boală cronică de rinichi.

Tulburări hormonale și infertilitate. La femei, obezitatea este adesea asociată cu sindromul ovarelor polichistice, dereglări menstruale și infertilitate. La bărbați, poate reduce nivelul de testosteron și calitatea spermei.

Probleme respiratorii. Apneea obstructivă în somn este des întâlnită la persoanele obeze și implică pauze repetate de respirație în timpul nopții, ceea ce duce la somn de proastă calitate și oboseală cronică.

Afecțiuni osteo-articulare. Greutatea în exces exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor, în special la nivelul genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Astfel, apar frecvent dureri de spate, osteoartrită sau limitări ale mobilității.

Creșterea riscului de cancer. Studiile au arătat o asociere între obezitate și riscul crescut de cancer la colon, sân (după menopauză), endometru, rinichi sau vezică biliară. Mecanismele implică inflamația cronică și dezechilibrele hormonale cauzate de grăsimea viscerală.

Obezitatea nu influențează doar sănătatea fizică, ci și bunăstarea emoțională. Din păcate, stigmatizarea și presiunea socială asociată cu greutatea corporală pot avea efecte negative profunde.

Scăderea stimei de sine și a încrederii în propriul corp. Mulți oameni care suferă de obezitate se confruntă cu o imagine de sine distorsionată, sentimente de rușine sau vinovăție legate de greutatea corporală și dificultăți în a-și accepta corpul.

Izolare socială și anxietate. Teama de a fi judecat sau respins din cauza aspectului fizic poate duce la retragere socială, izolare și dificultăți în stabilirea relațiilor personale sau profesionale.

Depresie și tulburări de dispoziție. Pe de o parte, excesul de greutate poate contribui la scăderea calității vieții și la apariția depresiei; pe de altă parte, depresia poate duce la mâncat compulsiv și la lipsa motivației pentru a face schimbări benefice.

Tulburări de alimentație. Obezitatea poate coexista cu tulburări precum mâncatul compulsiv, în care individul consumă cantități mari de alimente într-un timp scurt, fără a putea controla acest comportament.

Diagnostic: Cum afli dacă suferi de obezitate?

Pentru un diagnostic corect și complet, este nevoie de evaluări medicale specifice, care analizează atât distribuția grăsimii în corp, cât și impactul acesteia asupra funcționării organismului.

Consultul medical. Dacă bănuiești că ai probleme cu greutatea corporală, primul lucru pe care ar trebui să îl faci este o vizită la medicul de familie sau la un specialist în nutriție, endocrinologie sau medicină internă. În cadrul consultului, medicul va discuta istoricul medical, stilul de viață, posibile simptome și va efectua măsurători relevante pentru evaluarea statusului ponderal.

IMC. Deși este un instrument util pentru o primă evaluare, IMC-ul nu face diferența între masa musculară și masa grasă, motiv pentru care este important să fie completat cu alte metode de evaluare.

Circumferința abdominală. Grăsimea acumulată în jurul taliei, denumită și grăsime viscerală, este considerată un factor de risc major pentru boli metabolice și cardiovasculare. Măsurarea circumferinței abdominale oferă informații suplimentare față de IMC, mai ales în cazul persoanelor care au un corp aparent „normoponderal”, dar cu depozite adipoase periculoase în zona abdominală.

Valorile de referință sunt:

• Femei: sub 80 cm (ideal), peste 88 cm (risc crescut)
• Bărbați: sub 94 cm (ideal), peste 102 cm (risc crescut).

În cazul în care circumferința abdominală depășește aceste limite, riscul de diabet de tip 2, hipertensiune și boli cardiovasculare crește semnificativ, chiar dacă IMC-ul este în limite normale.

Analize de sânge relevante. Acestea pot evidenția dezechilibre sau complicații deja instalate:

• Glicemia – valori ridicate pot indica diabet sau prediabet.
• Profil lipidic – include colesterol total, colesterol HDL („bun”), colesterol LDL („rău”) și trigliceride. Un profil lipidic dezechilibrat indică risc cardiovascular.
• Insulina serică și HOMA-IR – pentru evaluarea rezistenței la insulină, o cauză frecventă a acumulării de grăsime abdominală.
• Enzime hepatice (ALT, AST) – utile pentru depistarea ficatului gras non-alcoolic.
• Hormoni tiroidieni (TSH, FT4) – pentru a exclude o posibilă hipotiroidie.
• Vitamina D, magneziu și fier: deficiențele pot fi frecvente și influențează metabolismul.

Motivarea și stabilirea obiectivelor realiste: Cum poți scăpa de kilogramele în plus și îți poți recăpăta sănătatea?

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii renunță la procesul de slăbire este stabilirea unor așteptări nerealiste. Să îți propui să slăbești 15 kilograme într-o lună poate părea motivant pe termen scurt, dar este nesustenabil și, de cele mai multe ori, nesănătos. Mai mult, când rezultatele nu apar rapid, apare frustrarea și, adesea, abandonul.

Obiectivele realiste înseamnă pași mici, constanți și adaptați stilului tău de viață. Scăderea în greutate cu 0,5 – 1 kg pe săptămână este un ritm sigur și eficient pentru majoritatea oamenilor. Apoi, este important să ții cont nu doar de ceea ce vrei să pierzi, ci și de ce vrei să câștigi: mai multă energie, o sănătate mai bună, libertate de mișcare, o stare emoțională echilibrată.

Construirea unui plan de acțiune personalizat:

• Evaluarea stilului de viață actual – notează timp de câteva zile ce mănânci, câtă mișcare faci, cum dormi, cum te simți emoțional. Vei identifica tipare și puncte slabe care pot fi ajustate.
• Setarea de micro-obiective – în loc să îți propui „Vreau să slăbesc 20 kg”, începe cu „Vreau să reduc porțiile de pâine albă” sau „Vreau să merg 20 de minute pe jos în fiecare zi”. Aceste obiective mici sunt mai ușor de atins și îți dau un sentiment de progres constant.
• Integrarea mișcării fizice – nu este nevoie să te antrenezi intens de la început. Mersul pe jos, urcatul scărilor, exercițiile ușoare de stretching sau dansul acasă pot fi începuturi excelente.
• Gătitul conștient și echilibrat – evită extremele și optează pentru o alimentație bogată în legume, proteine slabe, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși. Nu elimina complet alimentele preferate, ci învață să le integrezi cu măsură.
• Sprijinul emoțional – poate fi un terapeut, un grup de suport, un prieten sau un jurnal personal. În procesul de slăbire, emoțiile au un rol uriaș – stresul, anxietatea sau lipsa de încredere pot sabota eforturile fizice.

Motivația nu este o constantă, fluctuează în funcție de contextul vieții tale. Important este să o alimentezi constant cu surse externe și interne. Iată câteva strategii eficiente:

• Vizualizarea succesului – imaginează-ți cum te vei simți, cum vei arăta și cum va fi viața ta după ce atingi greutatea dorită.
• Monitorizarea progresului – fie că e vorba de un jurnal, aplicații mobile sau poze înainte/după, urmărirea progresului te ajută să vezi cât de departe ai ajuns.
• Recompense pozitive – nu cu mâncare, ci cu activități plăcute: o ieșire, o haină nouă, o zi de relaxare. Asociază succesul cu experiențe care te bucură.
• Fii blând cu tine – nu te critica aspru când apar greșeli sau stagnări. Ele fac parte din drum. Ajustează, învață și continuă.

Ghid nutrițional anti-obezitate: Ce ar trebui să mănânci și ce să eviți?

Alimentația este una dintre cele mai importante pârghii în prevenirea și combaterea obezității. Nu vorbim despre restricții drastice, ci despre un echilibru susținut pe termen lung.

Alimentele benefice în lupta cu obezitatea sunt cele care furnizează nutrienți esențiali și au o densitate calorică scăzută, dar o valoare nutrițională ridicată. Printre cele mai recomandate se numără:

• Legumele proaspete – bogate în fibre, vitamine și minerale, contribuie la sațietate și reglează digestia. Optează pentru diversitate: broccoli, spanac, morcovi, dovlecei, ardei, conopidă, varză etc.
• Fructele (cu moderație) – oferă antioxidanți și vitamine, dar conțin și zaharuri naturale. Alege fructele întregi în locul sucurilor. Merele, fructele de pădure, kiwi sau grepfrutul sunt opțiuni foarte bune.
• Proteine slabe – carnea slabă (pui, curcan, pește), ouăle, tofu, leguminoasele (linte, fasole, năut) și iaurtul grecesc susțin masa musculară și induc senzația de sațietate.
• Grăsimi sănătoase – uleiul de măsline extravirgin, avocado, nucile și semințele crude contribuie la echilibrul hormonal și susțin sănătatea cardiovasculară.
• Cereale integrale – ovăzul, quinoa, orezul brun, hrișca sau pâinea integrală mențin nivelul glicemiei constant și oferă energie de durată.
• Apa – hidratarea adecvată este esențială pentru metabolism și prevenirea poftei de mâncare falsă. Consumă 1.5–2 litri de apă pe zi sau mai mult dacă ai un stil de viață activ.

Pentru a susține pierderea în greutate și a reduce inflamația din corp, este important să limitezi sau să eviți:

• Zahărul adăugat
• Grăsimile trans și saturate
• Făina albă și produsele rafinate
• Băuturile alcoolice
• Alimentele cu adaos de sare în exces.

Sfaturi practice pentru o alimentație echilibrată:

• Planifică mesele – gătește acasă cât mai des și planifică-ți mesele pentru întreaga săptămână. Astfel, eviți tentațiile spontane și alegerile nesănătoase.
• Citește etichetele – evită produsele cu liste lungi de ingrediente și termeni pe care nu îi recunoști. Fii atent la cantitatea de zahăr, grăsimi și sodiu.
• Mănâncă conștient – fără ecrane, fără grabă. Mestecă încet, savurează mâncarea și învață să recunoști senzația de sațietate.
• Fă alegeri realiste – nu trebuie să renunți complet la mâncărurile preferate, ci să înveți cum să le adaptezi și să le consumi rar și moderat.
• Respectă mesele principale – săritul peste mese duce adesea la supraalimentare seara. Menține o rutină cu 3 mese echilibrate și 1-2 gustări sănătoase.

Exercițiile fizice: Cum te ajută să slăbești și să te menții sănătos?

Combinate cu o alimentație echilibrată, exercițiile fizice ajută la arderea caloriilor, creșterea masei musculare, stimularea metabolismului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Dar poate cel mai important aspect este impactul pozitiv asupra sănătății mintale, energiei zilnice și stării generale de bine.

Activitatea fizică regulată aduce beneficii pe mai multe planuri:

• Ajută la reducerea grăsimii corporale, în special a celei viscerale, responsabilă pentru multe boli metabolice.
• Sprijină sănătatea inimii, scade tensiunea arterială și îmbunătățește profilul lipidic (colesterolul).
• Reduce riscul de diabet de tip 2 prin creșterea sensibilității la insulină.
• Întărește mușchii și oasele, susține mobilitatea și previne pierderea masei musculare odată cu vârsta.
• Contribuie la un somn mai odihnitor și la echilibrarea hormonilor.
• Scade nivelul stresului, al anxietății și îmbunătățește starea de spirit datorită eliberării de endorfine.

Cum începi un program de exerciții (chiar dacă nu ești sportiv)?

• Începe ușor – dacă nu ai mai făcut sport de mult, mersul pe jos 20–30 de minute pe zi e un start excelent.
• Stabilește obiective realiste – de exemplu: „voi face mișcare 3 zile pe săptămână”, în loc de „voi slăbi 10 kg în 2 luni”.
• Alege o activitate care îți place – dans, înot, yoga, ciclism, drumeții, orice te face să te miști cu plăcere e o alegere bună.
• Fă-ți un program – planifică-ți antrenamentele în calendar, ca pe orice altă activitate importantă.
• Nu te descuraja dacă pierzi o zi – perseverența se construiește în timp, important e să revii și nu să renunți.

Pentru pierderea în greutate și sănătate generală, combinația ideală presupune trei tipuri de mișcare:

• • Exerciții cardio (aerobe) – utile pentru arderea caloriilor și îmbunătățirea funcției cardiovasculare: mers rapid, alergat ușor, bicicletă, dans, înot.

• Antrenamente de forță – ajută la construirea masei musculare, care la rândul ei accelerează metabolismul. Poți începe cu greutăți mici sau exerciții cu greutatea corpului: genuflexiuni, flotări modificate, fandări, ridicări de greutăți ușoare.
• Exerciții de flexibilitate și echilibru – yoga, stretching, Pilates sau exerciții simple de întindere care ajută la prevenirea accidentărilor, reducerea tensiunii musculare și susțin mobilitatea.

Ideal ar fi să faci mișcare minim 150 de minute pe săptămână, conform recomandărilor OMS. Asta înseamnă aproximativ 30 de minute de activitate fizică moderată, 5 zile pe săptămână.

Prevenirea obezității: Cum poți evita să te îngrași?

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase în fiecare zi poate face diferența între o viață activă și una marcată de complicații medicale. De cele mai multe ori, acumularea de kilograme în plus se produce lent, fără semne evidente.

Pentru a evita acest proces, prevenția trebuie să devină o prioritate, nu doar o reacție în fața kilogramelor acumulate. Iar pentru asta nu este nevoie de soluții radicale, ci de pași mici, consecvenți.

• Alimentația conștientă – menținerea unei diete variate și echilibrate
• Activitatea fizică – mișcarea ca stil de viață
• Somnul – privarea cronică de somn crește nivelul de cortizol, stimulează pofta de mâncare și scade voința în fața tentațiilor
• Gestionarea stresului – cheia pentru controlul comportamentelor alimentare
• Monitorizarea regulată a greutății – cântărirea săptămânală sau măsurarea periodică a taliei îți oferă un reper clar și te ajută să corectezi rapid eventualele deviații.
• Educația continuă și sprijin social – participarea la grupuri de sprijin, programe de nutriție sau consiliere profesională.

Psihologia obezității: Afectarea emoțională și obiceiurile alimentare

Relația dintre emoții și alimentație este complexă, subtilă și adesea inconștientă, dar are un impact major asupra comportamentului alimentar și, implicit, asupra greutății corporale.

Mâncatul emoțional. Pentru mulți oameni, mâncarea devine un mecanism de gestionare a emoțiilor negative: anxietate, tristețe, plictiseală, singurătate sau chiar furie. Astfel, mâncatul nu mai este un răspuns fiziologic la foame, ci o reacție psihologică la disconfort emoțional.

Studiile arată că peste 60% dintre persoanele supraponderale sau obeze recunosc că recurg frecvent la mâncare ca formă de alinare emoțională. Produsele preferate în astfel de momente sunt, de obicei, bogate în zahăr, grăsimi și sare – „alimente reconfortante” care stimulează temporar secreția de dopamină și oferă o senzație falsă de bine.

Însă această plăcere este de scurtă durată și este urmată, de regulă, de sentimente de vinovăție, rușine sau frustrare, care perpetuează cercul vicios al mâncatului compulsiv.

Stresul cronic. Când suntem supuși unui stres constant, organismul eliberează cortizoli. Pe termen lung, nivelurile crescute de cortizol pot duce la:

• creșterea apetitului, în special pentru alimente bogate în carbohidrați rapizi
• reducerea arderilor calorice și modificarea metabolismului
• depozitarea grăsimii în special în zona abdominală, ceea ce este asociat cu un risc crescut de boli metabolice
• scăderea motivației pentru activitate fizică și menținerea unui stil de viață sedentar.

În plus, stresul afectează calitatea somnului, iar somnul insuficient sau fragmentat favorizează la rândul său dezechilibre hormonale care cresc pofta de mâncare.

Stima de sine și imaginea corporală. Persoanele care se confruntă cu kilograme în plus sunt adesea expuse stigmatizării sociale, comentariilor negative sau discriminării, inclusiv în mediul profesional și medical.

Aceste experiențe pot duce la, scăderea stimei de sine și auto-izolare; depresie sau anxietate; comportamente de evitare (refuzul de a merge la sală, de a socializa, de a cere ajutor); dependență de alimentație pentru compensarea emoțională.

Obiceiurile formate din copilărie. Pentru multe persoane, relația cu mâncarea s-a format încă din copilărie, sub influența părinților, a mediului familial sau cultural:

• ideea că trebuie să „termini tot din farfurie”, indiferent de senzația de sațietate
• oferirea de dulciuri ca recompensă sau consolare
• absența educației nutriționale corecte
• obiceiul de a mânca în fața televizorului sau pe fugă.

Toate acestea se pot traduce în viața adultă printr-o relație dezechilibrată cu mâncarea, în care semnalele naturale ale corpului (foame/sațietate) sunt ignorate sau distorsionate.

Suplimente Alevia ce îți pot fi de folos

Silfide Complex de slăbit forte + Fucoidan este un supliment ce reunește extracte naturale intens concentrate, cu beneficii complementare pentru metabolism și controlul poftei de mâncare. Garcinia Cambogia susține reducerea apetitului și contribuie la inhibarea acumulării de grăsimi. Extractul de Ceai Verde, bogat în polifenoli și catehine, accelerează arderea grăsimilor și sprijină procesele antioxidante din organism. Guarana aduce un plus de energie datorită conținutului natural de cafeină, susținând un metabolism activ și reducerea oboselii în timpul curelor de slăbire. Fucusul, o algă marină, este folosit pentru susținerea funcției tiroidiene și stimularea metabolismului bazal. Chlorella, o microalgă extrem de nutritivă, contribuie la detoxifierea organismului și susține echilibrul nutrițional în timpul dietelor restrictive. Scorțișoara, cu rol antioxidant și echilibrant pentru glicemie, ajută la controlul poftei de dulce, în timp ce extractul de Ananas, cunoscut pentru conținutul său de bromelaină, sprijină digestia și combaterea retenției de apă.

Silfide Detox, formulat pe bază de microalge și extracte marine, oferă suport complet pentru persoanele care își doresc un metabolism echilibrat, detoxifiere și energie naturală. Spirulina și Chlorella sunt două super-alimente cu un conținut ridicat de proteine și nutrienți esențiali, fiind ideale în dietele de slăbire sau în perioadele de efort intens, când organismul are nevoie de un plus de susținere nutrițională. Extractele din alge marine precum Kelp, Wakame, Fucus și Chondrus contribuie la buna funcționare a glandei tiroide prin aportul natural de iod, favorizând astfel activarea metabolismului și susținerea arderii caloriilor. Fucusul, prin conținutul de fucoidan, are și rol antioxidant și antiinflamator, ajutând la combaterea stresului oxidativ și la menținerea sănătății celulare. Astaxantina, considerată unul dintre cei mai puternici antioxidanți naturali, ajută la protejarea celulelor împotriva radicalilor liberi și susține rezistența fizică.

Spirulină Bio, obținută din culturi ecologice atent controlate, este un supliment 100% natural, fără excipienți. Cu un conținut ridicat de proteine (minimum 65%), spirulina oferă organismului aminoacizii esențiali necesari pentru regenerare, susținerea masei musculare și menținerea unui metabolism eficient. Datorită profilului său nutrițional bogat – care include vitamine din complexul B, fier, magneziu, antioxidanți naturali și clorofilă – sprijină detoxifierea ficatului, crește nivelul de energie și contribuie la întărirea sistemului imunitar. Este recomandată în diete de slăbire, perioade de efort fizic sau mental intens, dar și ca suport general pentru cei care adoptă un stil de viață activ și sănătos.

Berberină Duo este un produs formulat pentru a sprijini metabolismul și sănătatea digestivă. Berberina contribuie la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului și al trigliceridelor, având un impact semnificativ asupra echilibrului metabolic. Piperina din extractul de Piper-negru îmbunătățește biodisponibilitatea și absorbția nutrienților, contribuind astfel la maximizarea eficienței berberinei și a altor ingrediente active. De asemenea, piperina are rolul de a stimula digestia și metabolismul, ajutând la creșterea energiei și a ratei metabolice.

Complex de Slăbit cu Ceai Verde și Lămâie combină ingrediente naturale pentru a sprijini pierderea în greutate și metabolismul. Ceaiul verde stimulează arderea grăsimilor și accelerează metabolismul, având și efecte antioxidante puternice. Cojile de citrice susțin digestia și protejează organismul împotriva stresului oxidativ, iar iarba-de-lămâie ajută la detoxifiere și eliminarea toxinelor din corp. Rădăcina de Ginseng contribuie la combaterea oboselii și sprijină metabolismul, în timp ce petalele de Albăstrele adaugă proprietăți antiinflamatorii și calmante.

Toate aceste produse te pot susține în drumul spre un stil de viață sănătos și doar însoține de o alimentație echilibrată, hidratare corectă, activitate fizică și somn odihnitor îți pot fi de folos.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11209-weight-control-and-obesity

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight

https://www.who.int/health-topics/obesity#tab=tab_1

https://www.healthline.com/health/obesity