Eczema (dermatita atopică) – simptome, cauze, tipuri și tratament la copii și adulți

Eczema este una dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii ale pielii, caracterizată prin mâncărime intensă, roșeață și iritație cutanată. Deși apare adesea în copilărie, afectând între 10 și 20% dintre copii, poate debuta la orice vârstă, inclusiv la adulți, unde prevalența este de 1-3%. Termenul „eczemă” acoperă mai multe forme de dermatită, cea mai răspândită fiind dermatita atopică, o afecțiune cronică cu evoluție în pusee. Impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ: somnul perturbat, disconfortul constant și aspectul vizibil al leziunilor afectează atât copiii, cât și adulții. În continuare vom explora cauzele, factorii declanșatori și opțiunile de tratament ale eczemei.

Rezumat:

1. Tipuri și mecanism: Eczema grupează mai multe afecțiuni inflamatorii ale pielii, dermatita atopică fiind cea mai frecventă. Aceasta este o boală cronică și evoluează în pusee. Cauza principală este degradarea barierei cutanate, care nu mai reține umiditatea.
2. Simptome și declanșatori: Afecțiunea provoacă mâncărime intensă, roșeață, piele uscată și vezicule. Simptomele apar din cauza predispoziției genetice combinate cu factori de mediu. Săpunurile agresive, stresul, temperaturile extreme și anumiți alergeni declanșează crizele.
3. Tratament și gestionare: Hidratarea constantă a pielii cu creme emoliante este obligatorie în fiecare zi. Corticosteroizii topici sunt folosiți pe termen scurt doar pentru controlul episoadelor acute de inflamație. Identificarea și evitarea factorilor declanșatori reduc reapariția leziunilor.

Ce este eczema și care sunt principalele tipuri

Din punct de vedere medical, eczema reprezintă un grup de afecțiuni inflamatorii ale pielii care provoacă roșeață, mâncărime și modificări ale texturii cutanate. Termenul este folosit ca sinonim pentru dermatita atopică, însă în realitate acoperă mai multe forme distincte de dermatită.

Principalele tipuri de eczemă sunt:

• Dermatita atopică – forma cronică, cel mai frecvent întâlnită, asociată cu predispoziție genetică și sensibilitate imunologică.
• Dermatita de contact – apare ca reacție la substanțe iritante sau alergeni cu care pielea intră în contact direct (detergenți, metale, cosmetice).
• Dermatita seboreică – afectează zonele bogate în glande sebacee (scalp, față, piept) și se manifestă prin scuame gălbui și roșeață.
• Eczema dishidrotică – caracterizată prin vezicule mici, pline cu lichid, localizate pe palme și tălpi.
• Eczema numulară – leziuni rotunde, bine delimitate, care pot fi confundate cu infecțiile fungice.

Ceea ce au în comun toate aceste forme este disfuncția barierei cutanate: pielea nu mai reușește să rețină umiditatea și devine vulnerabilă la factori externi.

Diagnosticul diferențial este important, deoarece fiecare formă are factori declanșatori și abordări terapeutice specifice. Un dermatolog poate stabili cu precizie tipul de eczemă și poate recomanda un plan de îngrijire adaptat.

Dermatita atopică – cea mai frecventă formă de eczemă

Dermatita atopică (atopic dermatitis) este o afecțiune cronică inflamatorie a pielii care debutează de obicei înainte de vârsta de 5 ani și poate persista în adolescență și la maturitate. La unele persoane, simptomele reapar periodic, după perioade de acalmie care pot dura chiar câțiva ani.

Cum evoluează dermatita atopică

Afecțiunea evoluează în pusee: perioadele de agravare alternează cu cele de remisiune. Funcția de barieră a pielii este deteriorată, ceea ce permite alergenilor și iritanților să pătrundă mai ușor și declanșează răspunsuri inflamatorii repetate, caracteristice eczemei cronice.

Legătura cu alergiile și astmul

Dermatita atopică face parte dintr-un grup de afecțiuni atopice, alături de astm și rinita alergică (febra fânului). Aproximativ 50% dintre copiii cu dermatită atopică moderată până la severă dezvoltă astm alergic, iar până la 75% dezvoltă rinită alergică sau febra fânului. Aproape 50% dintre persoanele cu eczemă au un istoric familial de boli alergice.

Simptomele eczemei

Simptomele eczemei variază de la o persoană la alta și pot fi mai ușoare sau mai severe, în funcție de tipul afecțiunii și de factorii individuali. Totuși, există câteva manifestări comune care apar în majoritatea cazurilor.

Sursa foto: Magnific.com

Simptome frecvente

• Mâncărime intensă a pielii – mai accentuată noaptea, poate deveni severă și perturbă somnul.
• Pete roșiatice sau maronii – localizate pe mâini, picioare, glezne, încheieturi, piept, pleoape, în interiorul pliului genunchiului și al cotului.
• Piele uscată și crăpată – textura pielii devine aspră, scuamoasă și îngroșată în zonele afectate.
• Vezicule mici – pot lăsa urme de lichid sau cruste după scărpinat (eczema umedă).
• Piele sensibilă și inflamată – iritată suplimentar de scărpinat, cu risc de suprainfecție bacteriană.

Eczema uscată vs. eczema umedă

În forma de eczemă uscată, pielea este aspră, descuamată și crăpată, fără secreții. În forma umedă (exudativă), apar vezicule care se sparg și lasă zone umede, cu cruste. Ambele forme provoacă mâncărime a pielii și disconfort, dar forma umedă prezintă un risc mai mare de infecție.

Zone frecvent afectate

La adulți, eczema apare cel mai des pe mâini, gât, față și în pliurile cotului sau genunchiului. La sugari, leziunile sunt tipice pe față și scalp, extinzându-se ulterior pe trunchi și membre.

Eczema la copii și sugari

Eczema la copii debutează frecvent în primii ani de viață. La sugari, primele semne de eczemă la bebe apar de obicei pe obraji, frunte și scalp, sub formă de pete roșii, uscate sau ușor umede. Pe măsură ce copilul crește, leziunile migrează spre pliurile cotului, genunchiului și gâtului.

Sursa foto: Magnific.com

Cum afectează viața de zi cu zi a copilului

Mâncărimea intensă îi face pe cei mici să se scarpine instinctiv, ceea ce agravează leziunile și crește riscul de infecție. Somnul este adesea perturbat, iar copiii pot deveni iritabili și agitați. La vârsta școlară, aspectul vizibil al eczemelor poate afecta stima de sine și interacțiunile sociale.

Ce trebuie să știe părinții despre dermatita atopică la copii

• Hidratarea zilnică a pielii este esențială – cremele grase aplicate imediat după baie ajută la refacerea barierei cutanate.
• Hainele din bumbac moale reduc iritația mecanică a pielii.
• Anumite alimente (ouă, lapte, soia, grâu) pot declanșa pusee la copiii mici.
• Unghiile copilului trebuie tăiate scurt pentru a limita leziunile provocate de scărpinat.

Cauzele și factorii declanșatori ai eczemei

Cauzele eczemei sunt multiple. Afecțiunea este rezultatul unei combinații între predispoziție genetică, disfuncție a barierei cutanate și factori declanșatori de mediu care interacționează între ei.

Predispoziția genetică

Principalul factor de risc este istoricul personal sau familial de eczemă, alergii, febra fânului sau astm. Dermatita este strâns legată de o variație a genei filagrinei (FLG) care afectează capacitatea pielii de a oferi protecție împotriva factorilor externi, permițând iritanților și alergenilor să pătrundă mai ușor.

Disfuncția barierei cutanate

Pielea sănătoasă reține umiditatea și blochează bacteriile, iritanții și alergenii. În eczemă, această funcție este compromisă, iar pielea devine permeabilă și reactivă.

Factori de mediu și iritanți frecvenți

• Săpunuri agresive, detergenți și dezinfectanți;
• Praf de casă, polen, mucegai, păr de animale;
• Materiale sintetice sau lână în contact cu pielea;
• Aer uscat, temperaturi extreme, umiditate scăzută;
• Transpirație și stres emoțional;
• Produse cosmetice parfumate.

Alimentația și eczema alergică

La persoanele cu eczemă alergică, anumite alimente pot declanșa o reacție inflamatorie. Printre acestea se numără citricele, lactatele, ouăle, glutenul, soia și condimentele precum vanilia sau scorțișoara. În schimb, alimentele antiinflamatorii – pește gras (somon, macrou, sardine), alimente bogate în probiotice (iaurt, kefir) și fructe și legume colorate – pot susține sănătatea pielii.

Eczema mâinilor și dermatita de contact

Eczema mâinilor este una dintre cele mai frecvente forme la adulți. Expunerea repetată la apă, săpunuri, detergenți și substanțe chimice slăbește bariera cutanată și favorizează apariția leziunilor.

Dermatita de contact iritativă

Dermatita de contact iritativă apare ca urmare a contactului prelungit sau repetat cu substanțe iritante – apă, săpun, alcool, detergenți. Nu implică o reacție alergică, ci o deteriorare directă a pielii. Este frecventă la persoanele care lucrează în domenii precum curățenie, sănătate, coafură sau industria alimentară.

Dermatita de contact alergică

Eczema alergică de contact implică o reacție imunologică la un alergen specific – nichel (bijuterii, catarame), latex, parfumuri, conservanți din cosmetice sau adezivi. Reacția apare la câteva ore sau zile după contact și se manifestă prin roșeață, mâncărime și vezicule.

Factori declanșatori frecvenți la locul de muncă și acasă

• Mănuși de latex;
• Produse de curățenie și dezinfectanți;
• Vopsele de păr și produse cosmetice;
• Metale (nichel, crom, cobalt);
• Ciment și rășini epoxidice.

Pentru îngrijirea pielii uscate și iritate de la nivelul mâinilor, produsele pe bază de extracte naturale pot fi o opțiune blândă. De exemplu, un balsam cu gălbenele și tătăneasă poate ajuta la protejarea și catifelarea pielii sensibile, datorită proprietăților emoliente ale extractelor vegetale.

Diagnosticul și tratamentul eczemei

Diagnosticul se stabilește în urma examinării clinice a pielii și a analizei istoricului medical. Nu sunt necesare analize de sânge de rutină pentru diagnosticul dermatitei atopice. Dacă se suspectează o componentă alergică, medicul alergolog poate efectua teste specifice pentru identificarea alergenilor.

Tratamentul eczemei este de lungă durată și poate necesita ajustări în timp. Obiectivul principal al tratamentului dermatitei atopice este controlul inflamației, reducerea mâncărimii și refacerea barierei cutanate.

Iată ce implică:

• Hidratarea pielii – cremele pentru eczemă grase, fără parfumuri și conservanți, aplicate imediat după baie, sunt baza oricărui plan de îngrijire. Pielea trebuie hidratată de cel puțin două ori pe zi.
• Corticosteroizi topici – reduc inflamația și sunt eficienți în puseele acute. Se aplică separat față de cremele hidratante. Steroizii puternici nu se folosesc mai mult de 1-2 săptămâni pe față, deoarece pot subția pielea și pot provoca ruperea vaselor mici de sânge.
• Antihistaminice – cele non-sedative (ex. cetirizina) ajută la controlul mâncărimii în timpul zilei; cele sedative (ex. difenhidramina) pot fi utile seara, îmbunătățind somnul.
• Imunomodulatori topici – tacrolimus și pimecrolimus sunt indicați în cazurile severe sau când corticosteroizii nu sunt potriviți. Nu se folosesc la bebeluși sub 2 ani.

Băile scurte (10-15 minute) cu apă caldă, nu fierbinte, urmate de aplicarea imediată a cremei hidratante sunt recomandate ca rutină zilnică. Săpunul și șamponul se limitează la 1-2 utilizări pe săptămână, deoarece îndepărtează uleiurile naturale ale pielii.

Sursa foto: shutterstock.com

Recomandare de la Alevia: Dacă pielea prezintă iritații sau mici leziuni, un balsam cu rostopască, recunoscut pentru efectul său regenerant, poate reprezenta o soluție naturistă pentru îngrijirea zonelor afectate. În plus, balsamul cu propolis ajută la protejarea pielii sensibile, datorită proprietăților benefice pentru sănătatea cutanată. Pentru calmarea disconfortului local, pot fi utile și produsele cu extracte de plante, precum crema de arnică.

Când trebuie consultat medicul pentru eczemă?

Deși eczema ușoară poate fi gestionată acasă, există situații în care consultul la dermatolog este necesar și nu trebuie amânat.

Simptome de dermatită atopică care necesită evaluare medicală

• Mâncărimea și disconfortul afectează somnul sau activitățile zilnice.
• Apar semne de infecție: dungi roșiatice, scuame gălbui, pustule sau febră.
• Simptomele persistă sau se agravează în ciuda tratamentului aplicat acasă.
• Eczema acoperă suprafețe mari ale corpului sau apare în zone sensibile (față, pleoape, zona genitală).
• Copilul prezintă o eczemă care arată infectată sau are febră asociată.

Eczema severă și complicațiile posibile

Eczema severă implică riscuri suplimentare: scărpinatul repetat poate provoca răni deschise și crăpături, crescând riscul de infecții bacteriene sau virale, inclusiv cu virusul herpes simplex. O altă complicație posibilă este neurodermatita (lichen simplex chronicus) – o afecțiune în care scărpinatul cronic îngroașă și decolorează pielea.

Formele severe pot necesita tratamente sistemice prescrise de medic, inclusiv medicamente care modulează răspunsul imun.

În consecință, eczema este o afecțiune cronică, dar gestionabilă. Cheia unui control eficient stă în trei direcții: diagnostic corect, tratament pentru eczemă adaptat și îngrijire constantă a pielii. Hidratarea zilnică, evitarea factorilor declanșatori și respectarea recomandărilor medicale pot reduce semnificativ frecvența puseelor și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Fie că este vorba despre un sugar cu primele semne de dermatită atopică sau un adult cu eczemă la mâini, abordarea este similară: ascultă semnalele pielii, identifică ce o agravează și construiește o rutină de îngrijire potrivită.

Cu răbdare și consecvență, eczema poate fi ținută sub control, permițând o viață confortabilă și activă.

Referințe:

• MedlinePlus Genetics. Atopic Dermatitis – https://medlineplus.gov/genetics/condition/atopic-dermatitis/;
• NCBI / StatPearls. Atopic Dermatitis – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448071/;
• National Eczema Association. Children & Atopic Dermatitis https://nationaleczema.org/children/atopic-dermatitis/;
• Springer Nature / Discover Medicine. Prevalence of Atopic Dermatitis Among Pediatric and Adult Patients https://link.springer.com/article/10.1007/s44337-025-00223-x.

Informațiile prezentate în acest articol au un scop informativ și nu înlocuiesc recomandările sau diagnosticul unui medic. Dacă ai simptome de colică biliară sau alte probleme de sănătate, adresează-te cât mai curând posibil unui specialist pentru evaluare și tratament adecvat.